Imaginati-va cat de amuzant: un bufon plangand, tanguindu-se in spatele scenei pentru dureri pe care voi spectatorii nici macar nu le banuiti. Un clown ce zambeste cu gura pana la urechi catre copii zburdalnici si fericiti ce-l imbulzesc din toate partile, inconjurat de baloane colorate dar care tresare la fiecare la fiecare chicotit de fericire, care se zbate in cea mai murdara cenusa de neputinta existentei sale. Iar spectatorii aplauda! Luminile il orbesc si ii ascund lacrimile ce-i strica machiajul. Se sterge cu maneca colorata in rosu si verde iar haina ii distruge zambetul de fatada, masca neadevarului. Toti rad, dar numai el, bufonul stie ce ce afla dincolo de rasetele lor: aceleasi dureri. Durerile bufonului... Intr-un final spectatorii realizaza cruntul adevar si se privesc unul pe altul. Vesmintele li se schimba in rosu si verde. Ce amuzant! Un bufon care plange, si distraza bufonii ce-l privesc! Sala devine o scena uriasa, cu spectatori si actori de-avalma, cu unii ce plang, si altii ce rad de cei care plang. Spectacolul e savuros, dar pacat ca n-are cine sa-l guste... Nimeni nu pricepe care sunt cu adevarat durerile lui.. durerile bufonului..
English
